O mai bună promovare a produselor, a locurilor şi a tradiţiilor Moldovei ar putea contribui la relansarea economică a Regiunii de Nord-Est a ţării. Din păcate, birocraţia, lipsa interesului şi mai ales a banilor îi împiedică pe mulţi fabricanţi să îşi vândă produsele, mult mai bune şi mai gustoase decât cele provenite din importuri, pe piaţa locală. Moldova are cu ce se lăuda, nu numai din punct de vedere gastronomic, ci şi turistic, dar nu o ajută nimeni să iasă în lume.

 

Pornind de la o idee mai veche, deputatul PD-L de Iaşi Nicuşor Păduraru a anunţat recent că şi-ar dori ca autorităţile locale şi centrale să sprijine un proiect cu titlul „Fabricat în România”. Referindu-se la judeţul Iaşi, parlamentarul afirmă că solicitarea a venit „foarte ferm şi foarte des” din partea mediului de afaceri. „O asemenea măsură le-ar permite firmelor locale să-şi pună în valoare produsele şi să-şi recâştige o piaţă locală. Producătorii se plâng de scăderea consumului. Ei trebuie să facă faţă avalanşei de produse din Uniunea Europeană, dar şi din afara ei, de exemplu din China”, a afirmat Nicuşor Păduraru.

 

Conform acestuia, pe lista firmelor care ar putea primi un asemenea sprijin se numără Antibiotice, Electra sau Kosarom.„Iaşul este plin de lacuri, sigur am avea şi produse piscicole. Sunt multe produse care ar putea fi promovate la târguri şi expoziţii cu accent local. Pentru legume şi fructe sunt deja două proiecte la Consiliul Judeţean, e vorba de un centru la Popricani şi altul la Leţcani, care vizează amenajarea de centre de colectare şi desfacere. Noi încă nu avem o reţea care să ia produsele şi să le ducă la supermarketuri. Dacă le acorzi atenţie firmelor din judeţ, şi ele îţi vor acorda atenţie”, a mai spus Nicuşor Păduraru. D-saa adăugat că a discutat despre promovarea unui asemenea program la nivel naţional cu Irinel Cristu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

 

În luna septembrie 2009, producătorii din judeţul Suceava şi-au unit forţele şi au format Asociaţia „Produs în Bucovina”, la îndemnul preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Organizaţia este condusă de Alexandru Şcheul, care este proprietarul abatorului şi carmangeriei „Killer” de la Horodnic. Producătorii s-au asociat cu scopul de a pătrunde pe piaţa naţională şi internaţională.  Tot anul trecut, organizaţiaa încheiat un parteneriat cu Complexul Iulius Mall, care a pus spaţii la dispoziţia producătorilor. Din diferite motive, doar doi dintre cei 25 de membri ai asociaţiei îşi vând în prezent produsele la mall: Killer şi Laktotrio – producător de lactate. Dacă anul trecut preşedintele Alexandru Şcheul anunţa că Asociaţia „Produs în Bucovina” bate pasul pe loc „din cauza birocraţiei”, anul acesta nu poate face treabă din cauza crizei economice. Alexandru Şcheul ne-a declarat ieri că cei 25 de membri fondatori ai asociaţiei speră la o revitalizare a pieţelor. „Am angajat o firmă de consultanţă ca să ne spună încotro să o luăm. Deocamdată stăm să se mai aşeze praful pe noi, cel puţin până când se stabilizează piaţa”, ne-a declarat preşedintele asociaţiei. Între timp, producătorii locali pregătesc terenul pentru ca la finele acestui an să poată deschide magazine la Iaşi şi Cluj.

În zona Câmpulung Moldovenesc, unul dintre cele mai cunoscute este cobza cu păstrăv afumat. Este preparată şi vândută doar de către unele dintre numeroasele păstrăvării pentru că necesită personal specializat. Este considerat un produs alimentar de elită şi nu se consumă curent, ci doar la ocazii speciale. Din acest motiv, cererea nu este foarte mare. Cea mai mare păstrăvărie de la care se poate procura păstrăvul afumat în cobză este la Valea Putnei, în comuna Pojorâta şi este subordonată Direcţiei Silvice Suceava.

Şi judeţul Neamţ are multe produse tradiţionale. Printre acestea se numără 65 de produse alimentare, din care 45 sunt preparate din carne de porc (tobă, chişcă, caltaboş, cârnaţi ş.a.). Urmează  produsele lactate, cum ar fi: caşcaval afumat Făget, brânza Aluniş, brânza de burduf de Urecheni, caşcavalul afumat, telemea de capră Giroveanca. Nu lipsesc produsele brânzoaicele poale-n brâu, cozonacul de casă moldovenesc, pâinea bunicii, dulceaţa de salcâm, dulceaţa de soc, gemul de măceşe, dulceaţa de păpădie, siropurile de salcâm şi brad.

Botoşaniul este cunoscut pentru băuturile produse de firma Prodalcom, căutate peste tot în ţară şi peste hotare, aşa cum este vodca Voronskaya. În judeţ sunt omologate şi 4 sortimente de brânzeturi de tip caşcaval.

Alte mărci importante ale judeţelor Moldovei sunt sunt obiectivele turistice, care le oferă o personalitate aparte. Neamţul are Cetatea Neamţului, Casa Ion Creangă. Muntele Ceahlău şi Cheile Bicazului, fără a mai aminti de mănăstiri care atrag anual milioane de turişti. „Consiliul Judeţean va încerca să dezvolte parteneriate cu primăriile şi cu administratorii de pensiuni  turistice pentru a ne promova cât mai bine”, a precizat Vasile Pruteanu, preşedintele CJ Neamţ. O marcă a judeţului este şi ceramica de Cucuteni. Cercetătorii au demonstrat că această cultură, cea mai importantă civilizaţie a Europei vechi, s-a născut într-o zonă restrânsă din Subcarpaţii centrali ai Moldovei, zonă care se suprapune cu actualul teritoriu al judeţului Neamţ. La Piatra Neamţ se află sediul Centrului Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni.

* * *

Din păcate, degeaba ne mândrim cu delicatese, locuri şi tradiţii unice în lume dacă autorităţile nu fac nimic pentru a-i ajuta şi stimula pe producători şi pe cei care mai păstrează meşteşuguri uitate. În loc să-i sprijine ca să se dezvolte, ei îi  îngroapă cu impozite şi taxe tot mai mari, făcând astfel loc pe piaţă comercianţilor de chinezării ieftine. 

 

Sursa:  ASIS, Evenimentul de Iasi