Alte clarificări despre modernizarea CET
Acum 3 ani, în perioada când eram prefect al Iaşului, am avut o vizită a unor potenţiali investitori pe sectorul energetic, la nivelul judeţului Iaşi. La acel moment am direcţionat persoanele respective către Primărie şi, evident CET, pentru a-şi prezenta intenţiile în vederea clarificării posibilităţilor existente. Am rămas în legatură cu acea echipă, din simplul motiv că discuţiile purtate cu persoanele respective au fost extrem de tehnice, drept pentru care am fost considerat un partener de dialog pregătit să înţeleagă inclusiv aspectele profesionale sau tehnice.
Anul trecut, imediat după ce m-am întors de la Ministerul de Interne, am avut din nou discuţii cu aceleaşi persoane şi am căutat să văd de ce nu au reuşit să realizeze proiectul respectiv, se efectuase dealtfel un studiu de fezabilitate foarte complex, cu finanţare externă, care încă nu fusese folosit. Toate acestea explică de ce anul trecut mi-am asumat ca viitor parlamentar obiectivul legat de modernizarea CET. La timpul respectiv colegii mei erau sceptici din două motive: obiectivul este de mare anvergură şi necesită o abordare extrem de complexă şi, ceea ce e cel mai dificil, realizarea unor asemenea intenţii depinde de administraţia locală, mai precis de deciziile primarului Nichita şi de procedurile administrative care pot duce la finalizarea unor asemenea intenţii.
Imediat după ce am câştigat poziţia de parlamentar în colegiul meu, în luna decembrie, am avut o întâlnire la Primăria Muncipiului Iaşi cu domnul viceprimar Olteanu şi cu domnul Mihai Chirica, împreună cu acei posibili investitori pentru a evalua posibilităţile de a pune în mişcare aparatul administrativ, pentru că singurele aspecte concrete realizate până la acel moment erau studiul de fezabilitate şi un fel de document asemănător unui agreement principial, prin care părţile defineau posibila cooperare concretă.
În luna ianuarie subiectul a fost discutat în sfârşit acolo unde trebuia, adică în Plenul Consiliului Local, fiind aprobată o hotărâre care iniţia pentru prima dată paşii administrativi pentru derularea unei licitaţii, în urma căreia ar fi urmat să fie selectat cel mai bun partener bazat pe cea mai bună ofertă care să permită realizarea unui parteneriat public privat în urma căruia, cu un aport minim din partea CET şi a Primăriei, partenerul urma să investească în construcţia unei capacităţi de cogenerare de înaltă performanţă energetică care ar fi dus la beneficii de ambele părţi şi mai ales la reducerea costului gigacaloriei. În luna martie, CET-ul analiza în Consiliul de Administraţie, documentaţia necesară pentru realizarea licitaţiei care trebuia să selecteze cea mai bună ofertă din partea celor care ar putea fi interesaţi de investiţie.
Presa ieşeană a avut dealtfel informaţii despre aceste investiţii. Dacă vă mai aduceţi aminte, este vorba de grupuri evaluate la aproximativ 30-35 mil Euro care ar fi urmat să fie instalate pe teritoriul CET, asigurând o parte din necesarul de energie termică şi electrică al CET împreună cu celelalte unităţi tehnologice vechi existente. Discuţii principiale pe care le-am purtat la nivelul Comisiei de Industrie din Camera Deputaţilor, inclusiv cu Ministrul Videanu, presupuneau luarea în considerare, la nivelul administraţiei locale a contextului energetic naţional. Din declaraţiile din luna mai ale Ministrului Videanu şi chiar ale Prim - Ministrului Emil Boc, acest gen de oportunitate este văzută ca o şansă pe care administraţiile publice locale nu ar trebui să o piardă. Reamintesc, de altfel, faptul că Ministrul Videanu a făcut referire de mai multe ori la creşterea capacităţii de stocare a gazului metan în România şi al unui parteneriat între Romgaz şi Gazprom, pentru că tehnologic, cogenerarea de înaltă eficienţă se pretează cel mai bine ca performanţă dacă se foloseşte gazul metan .
Primăriei Municipiului Iaşi ar fi putut să îi fie utilă continuarea demersurilor stabilite dealtfel prin hotărârea de consiliu de la începutul acestui an. Cine anume nu doreşte să se realizeze un asemenea proiect? E o întrebare cu multe răspunsuri.
În mesajul domnului Dan Cârlan, a fost prezentat inclusiv un document în Power Point, care sintetiza studiul de fezabilitate, dar nu este studiul in sine. Am considerat că este necesar să dau aceste detalii. Este extrem de important pentru Iaşi să se continue demersurile pentru modernizarea CET corespunzător instalaţiilor de producere a energiei electrice şi termice, la fel cum modernizarea reţelei de distribuţie cu finanţare BERD este necesară, sau modernizările instalaţiilor vechi ale CET I şi CET II. Acestea din urmă au făcut dealtfel şi subiectul unor demersuri de obţinere a unor finanţări europene pe linie de mediu pentru CET I, deşi eu personal nu cred că merită să cheltuieşti peste 200 mil Euro pentru tot, cât timp cu 70 mil Euro se poate realiza o capacitate nouă şi foarte modernă şi evident într-un timp rezonabil, argumentele lui Dan Cârlan trec în revistă câteva avantaje.
Săptămâna trecută acei posibili investitori au avut discuţii la Primăria Municipiului Iaşi, cu viceprimarul Gabriela Grigore, colegul meu este dealtfel unul din puţinele persoanele care încearcă cu seriozitate să găsească soluţii pentru CET, cunoscând foarte bine situaţia şi detaliile administrative.
Ştiu că sunt, unul din demnitarii ieşeni care cunoaşte bine detaliile şi reprezentanţii acestor investitori străini. De foarte mult timp încerc să fac ceea ce este posibil la îndemâna unui parlamentar, în aşa fel încât CET-ul şi Primăria să pună în aplicare efectiv hotărârea de consiliu aprobată. Colegii mei, interesaţi de asemenea de sprijinirea CET în situaţia absolut dezastruasă prin care trece din punct de vedere financiar, au făcut demersuri şi au căutat să obţină înţelegere de la Romgaz şi Ministrul Videanu, deşi nu aceasta este soluţia, fiind necesară o analiză cu mult mai profundă a CET. Propunerea domnului viceprimar, Gabriel Grigore, pentru o comisie energetică este o soluţie excelentă care poate dezgheţa imobilitatea administrativă din acest caz.
