Ieri, la sediul MAI a avut loc o nouă întâlnire a grupului de lucru privind perspectivele de modernizare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică. Cum în presa de ieri au apărut câteva informaţii legate de activitatea acestui grup de lucru, unele din ele sunând a osanale adresate ca pe vremuri conducătorului iubit (vezi Evenimentul de azi cu replica d-lui Ivana “Cert este faptul că, vorbind despre ajutorul Guvernului, se va intra pe un palier nebănuit iniţial, spre marea bucurie a majorităţii celor prezenţi. Printre altele, vreau să vă spun că intervenţiile primarului Gheorghe Nichita au captat atenţia tuturor. „) consider că e firesc să fac o scurtă recenzie a discuţiilor de ieri. Pe de altă parte, cu tot respectul faţă de presa ieşeană, îi rog să aibă în vedere că dincolo de o declaraţie făcută la telefon, veridicitatea informaţiilor verificate e mai importantă decât o înţelegere deformată a unei ştiri.
Poziţia domnului primar în cadrul acelui grup de lucru este la fel de importantă ca şi părerea primarului de Bacău sau Braşov, la fel cum domnul director Ivana e la fel de ascultat precum reprezentantul Cogen Preşedintele Mihai Bălan sau Preşedintele ANRE domnul Lificiu. Importantă deasemenea este prezenţa în comisie şi a colegului meu Secretarul de Stat, Dan Cârlan din partea Ministerului Mediului şi de ce nu a iniţiatorului ideii de grup de lucru, ministrul Vasile Blaga.
Grupul de lucru include 25 de persoane, plus experţii utilizaţi de ministere, autorităţi, comisii parlamentare sau de la primării şi CET-uri. Discuţiile vor fi realizate în 3 etape, finalitatea constând într-un Plan integrat de reformă şi modernizare a serviciului de producere a distribuţiei în sistem centralizat a energiei termice şi a programului de acţiuni pentru implementare, ce va fi finalizat până la data de 21 iunie 2010.
Etapa I este de analiză şi identificare soluţii de modernizare şi reabilitare a sistemelor de termoficare, se va lucra pe trei subgrupuri până la data de 12 aprilie 2010. Fiecare subgrup va avea rolul de clarificare a unor aspecte diferite, fiind vorba de problemele tehnice, legislative sau economice. În etapa II vor fi integrate rezultatele evaluărilor celor trei subgrupuri, termenul fiind 24 mai 2010, după care etapa III se va finaliza până în 21 iunie cu planul integrat la care am făcut referire.
Au fost sesizate dificultăţile primăriilor de a gestiona CET-urile, în sensul economic şi al implementării unor programe de modernizare. Statul român alocă în fiecare an o sumă de aproximativ 1,7 miliarde de lei, în timp ce necesarul pentru modernizare la nivelul întregii ţări este estimat undeva la 4 miliarde de lei. Ca exemple de bune practice au fost date CET-urile de la Bacău şi centrala Vest de la Bucureşti, ambele au constat în utilizarea unor grupuri de cogenerare noi de înaltă eficienţă energetică. Efectul a fost că au scăzut costurile pentru energie termică cu cca 30%, facturile mai mici către populaţie determinând la Bucureşti, spre exemplu, nu debranşarea ci solicitări pentru rebranşarea apartamentelor.
În ţară există deasemenea proiecte pentru modernizare în vederea respectării unor termene de conformare asumate faţă de UE în ce priveşte normele de mediu, este vorba de 8 proiecte din care 3 aproape finalizate, unul din ele ţine de Iaşi. Ca opinie personală, acceptată şi de Ion Gheorghiu de la Instititutul ISPE precum şi din partea Preşedintelui Comisiei de Industrie din Camera Deputaţilor domnul Iulian Iancu, am reţineri faţă de rezultatele pentru populaţie a acestor modernizări pentru că ele sunt orientate în primul rând spre conformările de mediu şi nu vor determina scăderea facturilor de energie termică sau eficientizarea economică a activităţii CET-urilor. Cu aceleaşi sume, parte atrase din fonduri europene şi parte suportate din bugetele de stat respective locale, ar fi putut să fie achiziţionate echipamente de cogenerare de înaltă eficienţă care respectau din start cerinţele de conformare pe linie de mediu (Bacău şi Vest Bucureşti) şi determinau şi o scădere substanţială a costurilor pentru energie termică. Este adevărat însă că resursele financiare necesare presupun o altă abordare, bazată în principal pe parteneriatul public privat şi acest aspect nu ar mai fi permis accesarea unor fonduri europene. Părerea mea rămâne fermă, dincolo de alt gen de abordare pentru modernizări care nu pot evident să eficientizeze major tehnologii vechi, unele din ele de prin anii 60-70, singura soluţie care rezolvă toate problemele ţine de achiziţii de grupuri de cogenerare de înaltă eficienţă energetică.
Pe parte legislativă, e absolut necesară clarificarea parteneriatului public privat. Potenţialii investitori nu au un cadru de discuţii previzibil, absolut necesar pentru orice investiţie majoră. Sunt blocaţi deasemenea şi de riscurile financiare datorate situaţiilor economice critice în care se află majoritatea CET-urilor sau de cazuri în care modernizările bazate şi pe fonduri europene nu permit alte forme de obţinere de fonduri din alte surse. În privinţa subvenţiilor şi a mecanismelor de susţinere financiară guvernamentală, şi pentru a clarifica corecta apreciere a acestui sprijin oferit de stat, urmează să fie efectuate în perioada următoare analize de către ANRE şi ANRSC în privinţa costurilor de producţie, preţurilor, penalizărilor, bonusurilor şi tarifelor.
Cât priveşte responsabilitatea privind situaţia CET-urilor, nu s-a pus problema preluării acestora în portofoliul Ministerului Administraţiei şi Internelor aşa cum a fost relatarea primarului Nichita: "Se conturează de fapt două idei foarte mari: una ar fi că CET-urile să fie predate toate la Ministerul Administraţiei printr-un program naţional în care specialiştii Guvernului să poată să ia măsuri pentru fiecare în parte specifice să le facă să funcţioneze până când toate vor ajunge la un grad de înaltă eficienţă. A doua direcţie ar fi cea în care această comisie să lucreze în continuare cu toţi specialiştii şi să identificăm o serie de măsuri. A doua soluţie e mult mai dificilă şi mai greoaie". Ideea preluării doar a administrării acestora şi nu în întregime este vehiculată, însă în sensul armonizării strategiilor locale cu strategia energetică naţională şi cu un eventual program de modernizare sprijinit cu suportul Ministerului Economiei.
Un ultim aspect: intervenţia „complexă” a primarului Nichita la întâlnirea grupului nu a făcut referire doar la dificultăţile CET pe care le gestionează de aproape 7 ani. A ţinut să menţioneze printre altele că sunt unele persoane la masa discuţiilor care l-au făcut de multe ori incompetent. Am considerat că nu e bine să îl contrazic, în fapt rolul nostru acolo ţine de găsirea unor soluţii şi nu de un dialog politic. Probabil că s-a referit la mine, sau o fi fost vorba de Dan Cârlan... Cine ştie?
