Strugurii acri ai legalităţii (II)
Mai avem o problemă gravă legată de forma juridică şi procedurile parcurse pentru împrumutul de la CET. Împrumutul de la CET, hotărât de către Consiliul Local, este o soluţie nefericită pentru a nu bloca activitatea CET şi a nu lăsa ieşenii fără căldură. Spun nefericită, pentru că ieşenii vor suporta tot din buzunarul lor şi de data aceasta efortul pe care îl va face primăria.
Orice sprijin acordat de către municipalităţi şi sub orice formă s-ar garanta un credit pentru CET, ar fi avut nevoie de un aviz al Consiliului Concurenţei, ceea ce ar însemna avizarea ajutorului de stat, pentru că garanţia oferită de Consiliul Local prin avalizarea unor bilete de ordin este tot ajutor de stat. Asta ar fi însemnat anunţarea Comisiei Europene în format electronic prin intermediul unei aplicaţii informatice SANI, conform anexei III a regulamentului numărul 800/2008 al comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu Piaţa comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratat. Din informaţiile publice existente, acest demers al primăriei nu a existat în forma oficială. Oricum ar fi, în textul hotărârii nu se face referire la un asemenea aviz. Dacă s-ar fi făcut, nu ar fi pierdut ocazia tovarăşul primar să se bată cu pumnii în piept că a apelat la UE pentru urbea pe care o reprezintă.
Intenţia bună (cel puţin la prima vedere) ar fi trebuit să se concretizeze în rezolvarea tuturor problemelor de legalitate, aceeaşi legalitate care trimite o armată de consilieri la DNA. Dar cum profesionalismul este mai degrabă o sperietoare pentru aparatul domnului primar, acesta s-a specializat în a da cu oiştea în gard.
Pentru cârcotaşii administrativi de legalitate: Nu încercaţi să folosiţi teoria excepţiei pentru servicii de interes economic general, pentru că schema de ajutor de stat a MAI conform OUG 36/ 2006 se referă doar la compensarea unor datorii şi a expirat în decembrie 2009. În acelaşi timp, pe excepţii mai sunt nişte precizări: ar fi fost necesară asigurarea transparenţei totale a condiţiilor de creditare, deci selecţia trebuia efectuată analizând mai multe oferte şi nu negociind cu o singură bancă. Oricum, am anexat la acest text o gramadă de documente plictisitoare pentru primărie.
Şi dacă tot am auzit că în Iaşi avem de a face cu atacuri de imagine (politice evident) şi că ne-am făcut de râs în faţa întregii ţări cu atâtea ilegalităţi, am o întrebare pentru domnul primar: Ce ne vom face dacă va veni o echipă de control de la directoratul pe probleme de concurenţă din cadrul Comisiei Europene? Nu o să mai puteţi da vina pe politic şi pe atacuri energetice, singurul răspuns fiind orgoliul nemăsurat transformat în incompetenţă.
